miercuri, 22 ianuarie 2014

Acelasi EU


       La fel de simplu cum reusesti sa treci zi dupa zi prin viata, tot asa si iubirea poate fi vesnica, sau mai bine spus iubirea poate fi, atat cat exista. Este ca atunci cand esti invatat sa scrii si toata procedura consta in perseverenta cu care tu asterni pe caiete liniute si bastonase.
       Fa un lucru de mai multe ori si el o sa dureze atata timp cat il faci, iubeste si iubirea o sa dureze atat cat iubesti.
       Iubeste o viata intreaga , atat cat viata dureaza si cu siguranta va fi suficient atat cat a durat. Nimic nu poate face o zi mai interesanta decat atunci cand din cauza ei esti plin de nervi sau plin de bucurie, cand ea, iubirea, te face sa devii un obsedat.

''Acelasi eu,
Nebun si unic, Tu...
Scaldandu-ma-n aripa-ti de inger
Amintindu-mi de gandul rasaritului, Tu...
Mereu altfel,
Acelasi de atunci.....''


    Obsesiv iubesc si ma gandesc ca asta nu se va sfarsi, dar cine poate sti cat o sa iubesc? Oricum, o sa iubesc atat cat o sa iubesc, iar atunci cand nu voi mai iubi inseamna ca nu am fost indeajuns de perseverent.
    Doar timpul poate spune cand sau cat va dura, dar abia dupa ce el va trece si cand va trece nu voi mai putea spune cat a durat, pentru ca nimeni nu va mai sti.
    Va mai trece un timp pana cand timpul va trece, iar eu o sa iubesc pana atunci, o sa-mi iubesc viata care trece prea repede.